Și după ce am terminat de distrus Pământul
am împrăștiat otrava pentru cer.
El a coborât
și a înghițit-o și soarele, sufocat
de greață, a vomitat în ochii noștri.
Vântul a murit bătând tot mai stins; măreață
a fost acea zi când cerul a coborât
și cuțitele noastre s-au jucat cu el
(numai că ziua următoare nu a mai venit
iar acum stăm cu toții lângă un foc mic, în întuneric)
