S. Halep și ”aromanii”

După 1989 o comunitate de analfabeți străini orientali apare tot mai des la televizor și în ziare. Ascunși câteodată sub numele turcesc Kara adica ”negru” scris mai ”românește”,  ei sunt machedonii. Țărani străini și mafioți cu mari probleme în exprimarea în limba română sau cu un scârbos accent în engleză ei îți arată de câte ori deschid gura că nu au nicio legătură cu grecii un popor cu o tradiție culturală mai  mare decât numărul tuturor oilor pe care ei le-au avut sau le vor avea vreodată. Trăind ca mai toți proștii aroganți cu gura mai mare decât curajul prin cârciumi pline cu infractori, machedonii s-au simțit dintr-odată puternici în fața unor oameni care ori au trăit în bibliotecă ori au avut o viață normală de familie. Au început să amenințe și să ne înjure la fel ca țiganii și poate că în loc de aromâni ar trebui numiți ”aromani”. Dintre toți ”aromanii” a apărut tot mai des la știri o jucătoare de tenis mică și iute și foarte ambițioasă  pe care din păcate corpul nu o ajută să ducă mai multe turnee la rând sau nici măcar mai multe meciuri în care e nevoie de un efort imens nu doar de forța picioarelor. Ea a moștenit bineînțeles toată răutatea comunității din care vine pe care o arată doar atunci când nu se mai controlează, după un punct câștigat când lovindu-și ”băiețește” cu pumnul un umăr îi vezi ochii strălucind de ură și aroganță. Ce observi cu bucurie la ea e tocmai asta: machedonii nu sunt oamenii cei mai  puternici. Înfrângerea de astăzi de la Roland Garros pare o victorie la pas a Anisimovei, o jucătoare care mi s-a părut că s-a mișcat , chiar dacă nu am văzut tot meciul, cu multă relaxare și și-a întins adversara prin toate colțurile ca să împiedice clar încă o victorie scremută chipurile una obținută după o luptă de ”legendă”. Din păcate toată ura împotriva machedonilor se revarsă asupra unui om care dacă ar fi apărut în anii 80 sau 90 ar fi fost primit cu mai multă căldură. Orice înfrângere a machedonilor și a unei părți din minoritatea țiganilor, astăzi mai ”inteligenți” și mai ”analiști” ca niciodată e un pas destul de mare spre recâștigarea României de către români.