luni, aprilie 27, 2009

Mircea, fă-te că scrii poezie!


Dragă maestre

de ceva timp vreau să vă întreb un lucru

cine a fost până la urmă

muza aceea din "Sunt tânăr doamnă"

sper că era o tânără intelectuală

care citea eseurile lui Kant şi Hegel

pregătindu-se pentru concursul Miss România

altfel eu n-o să vă mai cer autograful niciodată


Îmi aduc aminte când v-am văzut prima oară "pe sticlă"

în 89 în după amiaza aia a acelui urlet "Am învins"


Am sperat cu toţii atunci însă lucrurile nu au decurs aşa cum ne-am dorit

fecalele roşii şi-au păstrat "scaunele"

ca să ne-o tragă în continuare
democratic de data asta


Spuneţi-mi

nu vi se pare ciudat faptul că avem

în România de azi

sute de Che Guevara

şi nici măcar o singură revoluţie?


Sunt zile în care mi-aş tatua chipul lui Coposu pe un braţ

dar mi-e teamă că vor veni torţionarii comunişti

să-i schingiuiască încă o dată zâmbetul plin de sfinţenie


Nu am avut niciodată stofă de erou

mă gândesc că probabil în anii aceia întunecaţi

mi-ar fi tremurat pantalonii pe mine de frică

în faţa securiştilor de la poartă


Şi totuşi mi-ar plăcea să ne ascundem amândoi

în spatele unei baricade

ca să ne recităm unul altuia poeme scrise de Rimbaud ,Labiş sau alţi poeţi care ne plac


Uneori aş vrea să mă invitaţi la Cetate

şi să bem o noapte întreagă din vinul revoltei

ca să ne trezim dimineaţa miraţi că am avut acelaşi vis

în care ne transformam uşor

în 2 baricade albastre
ridicate în faţa poemelor noastre geniale


Vin vremuri grele proprietar de poduri

doamna Elena Udrea se pregăteşte să ne devină preşedinte

o vor vota vedetele fotbaliştii şi curvele de peste tot


Aşa c-o să-mi iau baricada ca s-o păstrez în debara

până într-o zi când neputinţa va fi atât de mare

încât vă voi căuta spunându-vă:

domnule dizident Mircea Dinescu

ar trebui să vă dăruiesc o nouă revoluţie

doar ca să vă pot spune

Mircea fă-te că scrii poezie

fiindcă mi-e dor de o revoltă adevărată