Într-un pământ mai umed printre melci
Mormântul
am să-mi sap pe sub un mal
Să-ntind
comod scheletul meu bătrân
S-adorm
uitând ca un rechin în val
Urăsc
și testamente și sicrie
Nu
vă cerșesc o lacrimă măcar
Din
groapă, viu, mai bine chem toți corbii
Să-mi
sfâșie, sub cer, corpul murdar
Prieten
doar cu viermii surzi și orbi
Însângerate
resturi le ofer
Ei
filozofi născuți din putrezire
Fără
regret le vor înghite, sper
Și-am
să le spun de ce nu scot un urlet
Când
n-am fost viu și n-am avut un suflet
