Români în seriale turceşti

Mă uit din când în când câteva secunde la seriale turceşti şi mi se pare că văd români care vorbesc în limba turcă. E ciudat că recunosc nu doar multe feţe nemaipomenit de familiare cu priviri reci şi crunte ca ale golanilor români ci şi câteva  femei frumoase cu păr negru, ten alb  şi ochi inteligenţi ca ai intelectualelor românce. Uitându-te la seriale turceşti verifici teoria "cumană" şi simţi că nu mai e nevoie de niciun test ADN care să te ajute să stabileşti originea măcar a unei părţi a poporului român. Ş-ul scrâşnit din finalul înjurăturilor româneşti pare să vină direct din Mama Turcia.
  Îmi vine în minte piesa "Răceala" a lui Marin Sorescu în care un sultan era interesat de poezie şi le cerea  supuşilor să-i spună ce cred despre fiecare nouă poezie pe care o scrisese. Doar astăzi îi înţeleg ironia subtilă şi îmi aduc aminte şi ce spunea Cioran că a lăsat în urmă Imperiul Otoman: pustiu şi întuneric.

Bob Dylan-primul milionar cu un Nobel pentru literatură

                                                                           

Nu trebuie să scrii cărţi ca să fii un scriitor aşa că pare o  prostie motivul pentru care unii cred că Bob Dylan nu ar fi trebuit să primească premiul Nobel. A fost el un scriitor mai bun decât ceilalţi scriitori nominalizaţi? "Blowing in the wind" e o poezie genială nu doar un text pe care orice muzician ar fi putut să-l scrie şi-atunci înseamnă că Dylan a fost un adevărat poet. Din păcate au rămas cunoscute doar versurile lui scrise în anii 60 şi nimeni n-ar putea  să spună foarte uşor , în România şi nu numai, cum arată întreaga operă literară a lui Bob Dylan. Rămâne poate singurul scriitor milionar  care primeşte încă un milion de dolari, dacă  asta este suma pe care Academia Suedeză o "virează" în contul scriitorului premiat. Pentru cântecele lui anti-războinice din anii 60   Bob Dylan ar fi meritat şi o nominalizare la Premiul Nobel pentru pace.

Cei mai cunoscuţi scriitori români cu sânge străin

Cioran spunea că e un "poet celt", Labiş părea un asiatic născut în Moldova, Arghezi avea o mamă unguroaică. Ei şi alţii ca ei aproape "străini cu acte în regulă" născuţi în România au devenit cei mai mari scriitori români. Aici într-un popor care pare pentru totdeauna corigent la limba română. De la ambasadori  şi până la fotbalişti, străinii predau o lecţie de limbă română românilor. Dacă primul text scris în limba română (Scrisoarea lui Neacşu 1521) a apărut cu o întârziere de aproape un mileniu faţă de alte limbi şi dacă atâtea mesaje postate de români  conţin şi astăzi incredibile greşeli de scriere s-ar putea ca sângele străin al atâtor scriitori români să-i fi ajutat nu doar să scrie ci şi să scrie foarte frumos. Urechea muzicală a străinilor a avut o singură problemă : uneori au scris atât de bine încât au devenit intraductibili şi nu din vina lor. Cei mai cunoscuţi străini ai literaturii române au fost:


Eminescu-un străbunic rus
Nichita Stănescu-o mamă rusoaică
I.L. şi Mateiu Caragiale-greci
Alecsandri-grec